Studiu World Wildlife Fund For Nature

In anul 2006 WORLD WILDLIFE FUND FOR NATURE a dat publicitatii un studiu, LIVING PLANET REPORT, ce aborda urmatoarele probleme:

Ø Diminuarea biodiversitatii

Ø Presiunea asupra biosferei rezultata din consumul omului a resurselor naturale

Ø Indexul Planetei Vii ce reflecta starea de sanatate a ecosistemului planetei

Ø The Ecological Footprint, ce exprima masura influentei omului asupra ecosistemelor

Ø Scenarii posibile in functie de comportamentul si atitudinea pe care le va adopta omenirea

Principalele concluzii ale studiului:

v Daca se continua rata actuala de consum, cu o crestere moderata a populatiei, a alimentelor si a emisilor de CO2, pana in 2050 omenirea va avea nevoie ca Terra sa aiba o capacitate dubla de regenerare a resurselor. Se risca nu numai pierderea biodiversitatii, dar si distrugerea ecosistemului si abilitatea acestuia de a se regenera si a furniza resursele de care omenirea depinde foarte mult.

v Sunt posibile trei scenarii ce pot fi luate in calcul:

– nu se va face nici o modificare in modul si stilul de viata al populatiei;

– rapida reducere a consumului de resurse si reducerea emisilor de CO2 cu pana la 50%;

– tranzitia catre o societate responsabila ce ia in considerare timpul lent in care populatia incepe sa isi schimbe stilul de viata.

v Exista cinci factori ce determina deficitul ecologic si asupra carora trebuie intervenit:

- cresterea numarului de locuitori, ce poate fi incetinita printr-un mai mare acces al femeilor la educatie;

- consumul de bunuri si servicii, care depinde in mare masura de situatia economica individuala - in timp ce populatia aflata sub nivelul de subzistenta isi mareste consumul, populatia cu venituri mari poate sa isi diminueze consumul, dar totusi sa isi imbunatateasca nivelul de trai;

- intensitatea footprintului – cantitatea de resurse folosite in producerea de bunuri si servicii, ce poate fi redusa prin diferite moduri, cum ar fi reciclarea si reducerea consumului de carburanti;

- aria bioproductiva, ce poate fi extinsa prin folosirea terenurilor degradate dar si prin impiedicarea faptului ca ariile bioproductive sa nu fie pierdute prin urbanizare sau desertificare;

- bioproductivitatea pe hectar, ce depinde atat de tipul de ecosistem, cat si de modul in care este administrat (deoarece noile tehnologii agricole pot mari productivitatea, dar in acelasi timp diminua biodiversitatea).